Sapun de casa vs. sapun natural vegetal fabricat prin metoda „la rece”

Cu totii stim acel sapun de casa preparat de bunicile noastre la tara, calupuri mari si galbui care erau folosite in gospodarie pentru spalat rufe, covoare, dar si pentru igiena personala. Cand aud de sapun natural, multe persoane au impresia ca este acelasi lucru cu sapunul buncii. Desi ambele folosesc ingrediente naturale, exista insa cateva diferente majore. 

Sa le luam pe rand. 

1. Ingredientele

Un sapun de casa traditional era preparat, dupa cum bine stim, din grasime animala, cel mai frecvent grasime de porc. Aceasta era fiarta impreuna cu lesia (obtinuta prin dizolvarea hidroxidului de sodiu in apa, sau chiar din cenusa, in timpuri mai indepartate), intr-un cazan pe foc, pana se inchega compozitia. Cateodata se mai adaugau si frunze de pelin sau de menta.

Evident ca pe vremea aceea, cand sapunurile si produsele de igiena nu erau la fel de accesibile si usor de gasit ca acum, prepararea sapunului de casa din untura de porc era o metoda foarte eficienta si sustenabila de a folosi ingredientele disponibile in gospoadarie pentru realizarea unui produs vital. Rezulta un sapun dur si nu prea frumos mirositor, fara prea multa spuma, dar care isi facea treaba. 

In zilele noastre, parca nu ne mai vine sa ne spalam cu calupuri uriase de sapun, greu de manevrat si cu un miros usor neplacut. Iar pentru vegani, vegetarieni sau persoane care nu doresc ingrediente de origine animala in produsele lor de ingrijire, sapunul de casa din untura iese cu totul din discutie. 

Intra in scena sapunul natural vegetal. Dupa cum ii spune si numele, pentru prepararea acestuia se folosesc grasimi de origine vegetala, in locul celor animale – vorbim de unturi si uleiuri precum uleiul de masline, de cocos, de floarea soarelui, de migdale, unt de shea, unt de cacao si multe altele, posibilitatile sunt nelimitate. Acestea sunt combinate cu lesia (hidroxid de sodiu dizolvat in apa), dar procesul este unul complet diferit, dupa cum vom explica mai jos. 

Pe langa aceste uleiuri vegetale de baza, in sapunurile naturale se mai pot adauga si alte ingrediente precum argila, miere, petale de flori, fulgi de ovaz, cafea si multe altele, in functie de proprietati. Apoi sapunurile naturale pot fi parfumate cu uleiuri esentiale aromaterapeutice, obtinute prin distilarea palntelor (ulei de lavanda, de menta, de portocala etc.)

Deci, doar pe baza ingredientelor, deja avem un produs cu mult diferit fata de sapunul de casa traditional. Sapunul natural vegetal este mai bland, adaptat nevoilor pielii noastre (putem avea sapunuri exfoliante, pentru piele grasa, pentru piele sensibila etc.) si frumos parfumat cu esenta plantelor. 

2. Procesul de preparare 

Sapunul bunicii era preparat prin metoda “la cald” care presupune fierberea sapunului. Noi preparam sapunul natural prin metoda “la rece”, in care temperatura de lucru nu depaseste 40 de grade, pentru pastrarea proprietatilor ingredientelor. 

Procesul care sta la baza fabricarii oricarui tip de sapun se numeste saponificare si are loc in urma reactiei dintre acizii grasi din grasimi cu o baza puternica (solutia de hidroxid de sodiu). Fiecare tip de grasime are un anumit indice de saponificare, ceea ce a inseamna ca pentru a transforma in sapun 100 de grade de ulei de masline, de exemplu, avem nevoie de o anumita cantitate de hidroxid de sodiu. Iar aceasta cantitate difera in functie de tipul de ulei folosit. 

Pentru un sapun natural cu o formula complexa, ce include mai multe tipuri de uleiuri precum ulei de masline, ulei de cocos, ulei de migdale etc. se face un calcul matematic pentru a determina exact cantitatea de hidroxid de sodiu necesara pentru a saponifica uleiurile vegetale in cantitatea si combinatia aleasa. Da, lucrurile devin ceva mai complexe de aici.

Acest calcul matematic exact ne da siguranta ca 1) toate uleiurile vor fi saponificate si nu vom obtine un sapun gras, cu ulei nereactionat, 2) tot hidroxidul de sodiu va fi consumat in reactia de saponificare si niciun gram nu va ramane in exces (acest lucru ar insemna un sapun dur, cu ph prea ridicat).

Acest amestec atent calculat dintre uleiurile vegetale si solutia de hidroxid de sodiu se face la temperatura de aproximativ 40 de grade, adica “la rece”, astfel incat proprietatile ingredientelor si aromele se pastreaza mai bine. Noi, pentru a fi siguri ca sapunurile Jovis sunt extra hidratante si blande cu pielea, adaugam niste uleiuri in plus fata de cantitatea strict necesara, astfel incat acestea sa ramana nesaponificate si sa ingrijeasca pielea. Dupa turnarea in forme si taiere, sapunurile stau “la maturat” minim 4 saptamani, timp in care le scade ph-ul si capata textura dura. De aceea sapunurile naturale “la rece” sunt atat de blande si hidratante. 

Un sapun de casa traditional, pe de alta parte, se face prin metoda “la cald” in care ingredientele sunt fierte timp de cateva ore bune pe foc. Asta pentru ca bunicii nostri nu stiau de indici de saponificare si puneau totul la ochi – untura era fiarta impreuna cu lesia pana cand se saponifica in totalitate si se separa intr-o masa vascoasa, sapunul. Asta inseamna ca nu era nicio grasime in exces care sa hidrateze pielea si ca orice alte ingrediente adaugate si-ar fi pierdut demult proprietatile, dupa atata fiert. Lichidul care ramanea, lesia in exces, era folosit apoi tot in gospodarie pentru curatarea obiectelor dificile. 

3. Proprietatile si beneficiile 

Dupa ce am explicat ingredientele si procesul de preparare, este lesne de inteles ca proprietatile si beneficiile unui sapun natural “la rece” sunt mult mai bogate si mai diverse. 

Ingredientele extra adaugate in timpul saponificarii “la rece” confera sapunurilor naturale proprietati diferite – fulgi de ovaz sau boabe de mac pentru un sapun exfoliant, argila si ulei esential de tea tree pentru pielea grasa, miere, lapte si musetel pentru pielea sensibila si tot asa. In plus, uleiurile esentiale naturale cu care sunt parfumate sapunurile ne incanta simturile si au si proprietati aromaterapeutice – lavanda relaxeaza, menta si citricele energizeaza. 

Dar poate cea mai mare diferenta in ceea ce priveste proprietatile sapunurilor naturale o fac uleiurile de baza din care acestea sunt facute. Fiecare ulei are proprietati diferite – uleiul de masline face un sapun hidratant dar fara spuma (ganditi-va la sapunurile de Marsilia sau de Alep de exemplu, care sunt facute exclusiv din ulei de masline), uleiul de cocos face un sapun cu multa spuma dar dur cu pielea, uleiul de palmier face un sapun cu o textura dura, rezistenta, dar care nu exceleaza nici la hidratare nici la spuma. Secretul consta in combinarea acestor uleiuri in proportii atent studiate astfel incat sa obtinem un sapun care este si hidratant si spumant si cu o textura potrivita. 

Noi avem reteta noastra proprie, dezvoltata in urma mai multor ani de studiu. Acesta sta la baza tuturor sapunurilor Jovis si este secretul nostru de productie. Un singur lucru putem sa va spunem – nu folosim ulei de palmier, constienti fiind de dezastrul ecologic pe care il produce cultivarea lui la ora actuala. Desi uleiul de palmier este folosit la scara larga pentru fabricarea de sapun, noi am refuzat sa il incorporam in produsele noastre, fiind primii producatori de sapun din Romania care au adoptat aceasta atitudine eco-friendly.

Aceasta diversitate a uleiurilor de baza, care confera sapunului proprietati diferite, nu este disponibila pentru un sapun de casa traditional unde singura grasime folosita este cea animala. Dupa cum stim, aceasta rezulta intr-un sapun dur, eficient, dar fara prea multa spuma. In plus, aici lipsesc uleiurile esentiale parfumate si ingredientele extra deoarece toate si-ar pierde aroma si proprietatile in urma procesului indelungat de fierbere. 

Nostalgie si sapun de casa

In concluzie, probabil cu totii suntem atasati de amintirile cu bunicii nostri, de viata traditionala de la tara in care totul se facea in gospodarie, inclusiv sapunul. Dar dincolo de aceasta nostalgie pe care o pastram in suflet si care ne leaga de stramosii si istoria noastra, noi consideram ca acum nu mai este nevoie sa facem si sa folosim sapun de casa ‘de pe vremuri’, din grasime animala, cand avem alternativa sapunului natural vegetal. 

Intrebarea care sta pe buzele tuturor

Sapunurile naturale contin soda caustica (hidroxid de sodiu)? Aceasta este intrebarea pe care o primim cel mai des in ceea ce priveste sapunurile naturale. 

Raspunsul este DA si NU. 

DA, in sensul in care hidroxidul de sodiu este un ingredient esential in procesul de saponificare, fara el nu ar exista sapun practic. Atat fabricarea sapunului “la cald” cat si “la rece” necesita hidroxid de sodiu.

NU, deoarece produsul finit – sapunul in sine – nu mai contine hidroxid de sodiu. In urma reactiei de saponificare dintre hidroxidul de sodiu si acizii grasi din uleiuri se obtine sapunul, care nu mai contine nici soda si nici ulei ca atare, fiind practic un ulei saponificat.

Asta a fost tot pentru astazi, lectia despre sapunuri s-a incheiat. Un articol lung, dar speram noi folositor. ????